Nu ne putem mântui dacă nu imităm după putere viaţa sfinţilor

„Fraţii mei, prea întunecat la minte şi prea orbit la înţelegere să fie cineva ca să nu înţeleagă cât de mare este datoria noastră, a creştinilor, de a ne ruga, de a cinsti şi de a chema în ajutor pe sfinţii şi îngerii lui Dumnezeu, în rugăciunile noastre pe care le facem zi şi noapte înaintea lui Dumnezeu."

Evanghelia Duminicii I după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor) Matei 10, 32-35, 37-38, 19, 27-30

"Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Cel ce iubeşte pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine. Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine. Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: Iată noi am lăsat toate şi Ţi-am urmat Ţie. Cu noi oare ce va fi? Iar Iisus le-a zis: Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau ţarine, pentru numele Meu, înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică. Şi mulţi dintâi vor fi pe urmă, şi cei de pe urmă vor fi întâi."

Anunt - vă așteptăm la Sfintele Slujbe și la întâlnirea cu Sfinții Andrei și Pantelimon

În noaptea de 28 spre 29 iunie începând cu ora 23, se va Oficia Slujba Miezonopticii si Sfanta Liturghie la Parohia Parla-Madrid. Vor fi prezenti mai multi preoti din împrejurimi.

Vor fi aduse si Sfintele Moaste ale Sfinților Andrei și Pantelimon spre mângâierea credincioșilor

Cuvânt la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Sf. Ioan Gură de Aur, din “Predici la duminici si sarbatori”
(29 iunie)

„Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt;
şi harul Lui care este în mine n-a fost în zadar”
(I Corinteni 15, 10)

Cuvânt de laudă Apostolului PavelCe este omul, cât de mare este nobleţea firii noastre şi de câte virtuţi mari este capabilă această făptură -omul - nimeni nu a arătat mai bine decât Apostolul Pavel.

El stă acum de faţă cu glas mare spre a răpune pe toţi pârâşii firii, spre a apăra pe alcătuitorul firii, spre a ne încuraja la fapta cea bună şi spre a astupa gura clevetitorilor care mint, spunând că firea omenească nu este capabilă de nici un bine. Pavel nu a primit o altă fire decât noi, nu a dobândit alt suflet, nu a locuit în altă lume, şi, cu toate acestea, a întrecut cu mult pe ceilalţi oameni.
Mai întâi, acest Apostol nu s-a înspăimântat de nici o pătimire, de nici un necaz care i s-a întâmplat pentru fapta bună şi pentru dreptate, ci cu bucurie s-a supus tuturor necazurilor şi le-a numit pe acestea „vremelnice şi uşoare” (II Corinteni 4, 17). Dar încă şi mai vrednic de mirare este că el a făcut toate acestea fără să urmărească vreo răsplătire.

Actualitatea ambasadei - Comunicat de presă

Ambasada României informează că, în ultima perioadă, misiunea diplomatică a primit mai multe sesizări ce au ca obiect infracţiuni de înşelăciune săvârşite prin intermediul telefonului mobil, modul de operare purtând denumirea generică „Accidentul”: sub pretextul că rude apropiate (fiu, fiică, ginere etc.) au fost victimele unor accidente de circulaţie şi au nevoie de bani pentru intervenţii urgente medicale sau au fost reţinute de către organele de poliţie pentru săvârşirea unor astfel de fapte grave (cu victime), iar sumele de bani reprezintă onorariul avocaţilor ori sunt necesare pentru acoperirea pagubelor produse cu ocazia accidentelor de circulaţie, suspecţii solicită telefonic diferite sume de bani aparţinătorilor, utilizând calităţi false (avocat, procuror, poliţist, medic sau chiar pe cea de funcţionar consular/diplomat).

Despre vătămarea pricinuită de făţărnicie

Când postiţi, nu fiţi, ca făţarnicii, trişti (Matei 6, 16). Iubiţi fraţi! Domnul nostru Iisus Hristos, Care ne-a poruncit ca înainte de a purcede la nevoinţa postului să iertăm aproapelui greşelile lui, a poruncit să păzim cu grijă de făţărnicie însuşi postul. Precum viermele, zămislit înăuntrul fructului, nimiceşte tot miezul lui, lăsându-i numai coaja, aşa şi făţărnicia nimiceşte tot miezul virtuţii. Făţărnicia se naşte din slava deşartă[31]. Slava deşartă este dorinţa şi căutarea deşartă a laudei omeneşti vremelnice. Slava deşartă apare din adânca necunoaştere a lui Dumnezeu sau din adânca uitare de Dumnezeu, din uitarea veşniciei şi a slavei cereşti – şi ca atare ea, în a sa întunecare, tinde nesăţios spre dobândirea slavei vremelnice, pământeşti. Această slavă i se pare, ca şi viaţa pământească, o moştenire veşnică, pe care nu i-o poate lua nimeni. Slava deşartă, care caută nu virtutea, ci numai lauda pentru virtute, se îngrijeşte şi se osteneşte doar pentru a pune înaintea privirilor omeneşti masca virtuţii. Şi făţarnicul se înfăţişează omenirii îmbrăcat în haina unei îndoite înşelări: pe dinafară lui se vede virtutea, pe care de fapt n-o are; în sufletul lui se văd mulţumirea de sine şi îngâmfarea, fiindcă el este, mai întâi de toate, înşelat şi amăgit în sine însuşi, în chip bolnăvicios se îndulceşte de slava deşartă, ce îl ucide, în chip bolnăvicios şi nenorocit se desfată de reuşita făţărniciei sale. El devine, totodată, străin de Dumnezeu: înaintea lui Dumnezeu este necurat tot cel cu inimă semeaţă (Pilde 16, 5).

Carte de condoleanţe la Ambasada României de la Madrid, în memoria românilor decedaţi în accidentul din Muntenegru

În memoria celor 18 români, victime ale accidentului de circulaţie petrecut în Muntenegru, Ambasada României în Spania va deschide, la sediul misiunii diplomatice, o carte de condoleanţe, în zilele de miercuri, 26 iunie, şi joi, 27 iunie 2013, între orele 10:00 si 17:00.

Toţi cei care doresc, sunt aşteptaţi la sediul Ambasadei să semneze în această carte de condoleanţe.

Guvernul României a decretat ziua de 26 iunie 2013 Zi de doliu naţional.

sursa: http://www.agerpres.ro

DESPRE BUNĂTATEA SUFLETEASCĂ

Degeaba le-am avea pe toate: inteligenţa, cultura, isteţimea, supracultura, doctoratele, supra doctoratele (ca profesorul din Lecţia lui Eugen Ionescu), dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenţa, şi erudiţia, şi supradoctoratele, şi toate congresele internaţionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câştigăm prin concursuri severe.

Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă, înţelegere. Niţică susţinută bună-cuviintă.

Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă şi rafinată, e un atribut de bază al fiinţei omeneşti si totodată un atribut al culturii.

Bunătatea este alt nume al definiţiei date de Aristotel omului: fiinţă socială.

Film - Parintele Teofil Paraian - Cuvant Pentru Suflet

Pr. Visarion Iugulescu - Rusaliile (Predica)

Duhul Sfânt – Focul iubirii dumnezeieşti

Dumnezeiescul Mângâietor se pogoară peste lume în ziua Cincizecimii inaugurând un nou eon, al unirii lui Dumnezeu cu oamenii, în care aceştia aprofundează din interior , din ce în ce mai deplin, prezenţa îndumnezeitoare a lui Hristos, viaţa Lui trăind în noi ca o tainică sărbătoare în care se logodeşte făptura cu Dumnezeu.

Dumnezeu Duhul Sfânt este pretutindeni, umplând creatia de lumina cea dăruită ei în ziua întâi a zidirii şi susţinând-o în existenţă. Chipul Său este cu neputinţă de văzut, iar revărsarea Sa în harul cel necreat al lui Dumnezeu este simţită pretutindeni căci învredniceşte de fiinţă[1] toate câte sunt, plămădindu-le şi unindu-le pe toate – asumate în umanitate – cu Dumnezeu.

      Dumnezeiescul Mângâietor se pogoară peste lume în ziua Cincizecimii inaugurând un nou eon, al unirii lui Dumnezeu cu oamenii, în care aceştia aprofundează din interior , din ce în ce mai deplin, prezenţa îndumnezeitoare a lui Hristos, viaţa Lui trăind în noi ca o tainică sărbătoare în care se logodeşte făptura cu Dumnezeu. Tema nunţii mistice a lui Dumnezeu cu omul este o permanenţă la Sfinţii Părinţi care au trăit cu adevărat în ei înşişi minunea locuirii lui Dumnezeu în oameni. Aflaţi mai multe »

Părintele Arhim. Iustin Pârvu s-a născut în viaţa cea veşnică, mutându-se la cereştile lăcaşuri…

Duminică – 16 iunie 2013, la ora 22:40, ora României, după o suferinţă de mai multe săptămâni şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Arhim Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile cete, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit şi după care atât de mult a râvnit.

Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului – Călugăreni (Petru Vodă), judeţul Neamţ, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea Durău – Neamţ în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemniţat pentru legionarism între anii 1948 – 1964, iar între anii 1966 – 1975 a fost reprimit în monahism ca vieţuitor al Mănăstirii Secu, judeţul Neamţ, iar între 1975-1991 ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa din judeţul Neamţ.
De la sfârşitul lunii martie 2013 cancerul de stomac pe care îl purta în taină de câţiva ani de zile s-a dezvoltat în metastază, care a adus cu sine complicaţiile medicale în urma cărora, după o suferinţă mucenicească pe deplin asumată şi conştientă, s-a mutat din lumea aceasta la o alta mai bună. Să avem parte de rugăciunile sale! Aflaţi mai multe »

Pr. Justin Parvu Despre viata vesnica

Moment cultural artistic -Expozitie pictura icoana pe sticla.

Realizarea acestui moment cultural-artistic a fost posibila cu indrumarea D-nei Vera Barz si cu ajutorul D-nei Margareta Grad Carora dorim sa le multumim pe aceasta cale.

Părintele Mitropolit Bartolomeu Anania: Orbirea sufletească (Predica la Evanghelia vindecarii orbului din Ierihon)

Orbul şi ziaristul

Pe o stradă din Paris stătea un orb cu o pălărie la picioare şi o plăcuţă de lemn pe care scria cu cretă albă: "Vă rog, ajutaţi-mă, sînt orb!"

Un ziarist a trecut pe acolo şi a văzut foarte puţini bani în pălărie. Fără să scoată un cuvînt, a luat plăcuţa, a întors-o pe dos, a scris altceva, a pus-o la picioarele orbului şi a plecat.

Spre seară, ziaristul s-a întors pe acelaşi drum, trecînd din nou pe lîngă orb. Acum pălăria lui era plină de bacnote şi monede.

Orbul a recunoscut paşii ziaristului şi l-a întrebat dacă el este cel care i-a rescris plăcuţa şi ce anume scrisese. Ziaristul a răspuns: "Nimic care să fie în neconcordanţă cu anunţul dumitale, doar că exprimat cu alte cuvinte". Şi, surîzînd, şi-a continuat drumul.

Orbul nu a aflat niciodată ce a scris ziaristul. Noul anunţ, pe care acesta îl scrisese, spunea: "Astăzi e primăvară în Paris şi eu nu o pot vedea".

Morala: De multe ori, cînd lucrurile nu ne reuşesc aşa cum am dori, o idee bună este aceea de a ne schimba strategia! 

Sursa: e-mail

Expozitia de Icoane pe sticla de la Parohia Ortodoxa Romana, Parla-Madrid

La initiativa Doamnei preotese Viruca Barz si a Doamnei Margareta Grad, la Parohia Parla-Madrid s-a deschis un atelier de Pictura de Icoane pe sticlă. În acest atelier s-a lucrat cu copiii români din Parohie, sub directa indrumare a celor două doamne mai sus mentionate. Copiii iși părintii lor s-au bucurat de aceasta initiativa, iar participarea a fost pe măsură. Nu s-a purces însă,  la Vernisarea expoziției, până ce Doamna Preoteasă, de profesie învățătoare, ne-a demonstrat că fiii și fiicele românilor din Parla sunt talentați nu numai la pictură, ci și la recitare și cânt.Fragmente din programul artistic, poate fi vizionat, tot aici. Trebuie spus că în incinta Bisericii parohiale, s-a amenajat o casa românească, cu ștergare si cuverturi tradiționale, din mai multe zone etno-folclorice ale tării noastre, unde a fost amenajată expoziția de Icoane. Lucrarile sunt de o calitate atat de buna, incat a surprins intreaga adunare prezentă la Vernisaj, inclusiv pe Excelența Sa, Domnul Gabriel Rotaru, Consulul Rmâniei la Madrid  care a fost alături de romanii din Parla la acest moment, impreuna cu disitinsa Sa Doamnă. Copiii au dăruit o icoană Domniei Sale, iar Părintele Paroh, Vasile-Eugen Barz a tinut un cuvant,  despre acest atelier, cât și despre istoria icoanei pe sticlă la romani. În incheiere, Excelenta Sa, Domnul Consul, a rostit un Cuvânt de apreciere, referitor la expozitie si la copiii artiști, asigurandu-i inca odata pe toti cei prezenti, de larga deschidere pe care o are Consulatul, față de nevoile românilor din Spania.

Oaspetii si credinciosii din Parla împreună cu păstorul lor, nu s-au despărțit decât  după ce au participat la o Agapă  crestină.

Expozitia poate fi vizionată în Sala românească a Parohiei Parla din Calle Sancha Barca, nr 1,  până la Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, când fiecare copil își va lua icoana zugrăvită de el, acasă, ca amintire sacră, peste ani.

preot paroh, V. E. Barz

Participarea Ambasadei la vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă la Parohia ortodoxă Sfânta Anastasia Romana din Parla

În contextul campaniei „Venim să te informăm” şi la invitaţia Parohiei Sfânta Anastasia Romana din Parla, la 19 mai 2013, dl Gabriel Rotaru, consul a participat la Sfânta Liturghie care s-a încheiat cu un spectacol de cântece şi poezii, precum şi vernisarea expoziţiei de icoane pe sticlă pictate de copiii parohiei în perioada postului sărbătorii creştine a Învierii Domnului. La eveniment, au asistat circa 100 de persoane, printre care prof. de limba română din cadrul programului LCCR Mihaela Horumbete, membrii ai Asociaţiei Suflet de român din Parla, reprezentanţi ai săptămânalului de limbă română Noi în Spania, copii şi părinţi, membrii ai Parohiei.

În cadrul scurtei alocuţiuni, diplomatul român a apreciat iniţiativa parohiei, subliniind importanţa prezervării şi promovării valorilor cultural-artistice româneşti. De asemenea, a reiterat deschiderea şi disponibilitatea membrilor secţiei consulare de la Madrid faţă de problemele cetăţenilor români din Spania. 

sursa: http://madrid.mae.ro

Evanghelia despre dătătorul de apă vie şi femeia samarineancă

Sfântul Nicolae VELIMIROVICI, predică la Duminica a IV-a după Paşti

“În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă voi arăta feţei lui Dumnezeu?” (Psalm 41:1-2)

Acesta nu este strigătul omului sărac şi simplu, care nu are nici o cale ca să-şi curăţească sufletul cu înţelepciunea omenească, cunoaşterea şi îndemânările lumeşti, filozofia şi arta lumii: cunoaşterea firelor frumoase din care se ţes vieţile şi firea oamenilor. Nu este aşa; ci este strigătul trist şi curat al împăratului, bogat în bogăţii pământeşti, isteţ la minte, nobil în mişcările inimii şi puternic în tăria şi lucrările voii sale. Curăţind sufletul cu toate astea, pe care le râvneşte sufletul care nu este liber în această lume, Împăratul David a simţit îndată că setea sa duhovnicească nu era doar de nepotolit, ci sporise la asemenea măsură, că toată această lume materialnică nu era în stare cu nici un chip să pună stăpânire pe el. Atunci El S-a simţit în această lume, în pământ pustiu şi neumblat şi fără de apă (Psalm 62:3), şi a strigat către Dumnezeu ca spre singurul Izvor de băutură nemuritoare, după care tânjeşte sufletul care are judecată şi s-a trezit. “Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă voi arăta feţei lui Dumnezeu?”