Din punct de vedere etimologic, cuvântul folosit cel mai frecvent în ebraică pentru „înger“ estemalakh cu sensul de „mesager“, de la o rădăcină atestată în ugaritică având sensul de „a trimite“. Acest termen este deopotrivă aplicat oamenilor şi îngerilor. Traducerea în greacă a termenului, în Septuaginta, prin angelos, păstrează varietatea de sensuri din ebraică. Abia prin Vulgata este făcută o distincţie sistematică între trimişii îngereşti (lat. angelus) şi cei umani (lat. nuntius). Totuşi, există indicaţii că deja în Septuaginta angelos începe să preia sensul cvasi-tehnic de fiinţă cerească. Apoi, termenul a trecut în limbi europene exclusiv cu acest sens.
Ebraica post-biblică foloseşte malakh doar pentru mesageri cereşti, utilizând alţi termeni pentru cei umani. Aflaţi mai multe »
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!